Definita cuvantului cimbru
címbru (címbri), s. m. – 1. Plantă erbacee cu frunze aromate folosite drept condiment (Thymus serpyllum, Thymus lanuginosus, etc.). – 2. Piperniță de grădină (Satureia hortensis). – Var. ciumbru. Mr. ciumburică. Origine necunoscută. Legătura cu gr. θύμπρος nu este clară, și der. direct din gr. (Philippide, Bausteine, 54; Pascu, I, 193; Diculescu, Elementele, 483) pare dificilă din punct de vedere fonetic. S-a presupus un sl. *čębrŭ, *čąbrŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 52; Byhan 308; Conev 44), cf. ceh. čibr, pol. ćąbr; dar č- din sl. nu se explică decît prin intermediul rom. (Berneker 160; Philippide, Viața rom., XVIII, 46; Vasmer, apud DAR; Diculescu, Elementele, 483; cf. Pușcariu, Dacor., IV, 1405). În sfîrșit, Weigand, Jb., IX, 80, pleacă de la mag. csombor, csömbör, care pare împrumut din rom. Există ipoteza că este un cuvînt preromanic, ca în lat. cimbrus „cimbru,” sau în it. cembro „cedru hibrid”, de origine necunoscută (Prati 255).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cimbru
a vedea lucrurile în negru expr. a fi pesimist. Vezi definitia »
TAHEOMÉTRU/TAHIMÉTRU s. n. instrument topografic folosit în taheometrie; celerimetru, stadimetru. (< fr. tachéomètre) Vezi definitia »
DECLIVOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea pantei unui teren sau a unei suprafețe plane înclinate. (< fr. déclivomètre) Vezi definitia »
CIRTOMÉTRU s. n. instrument folosit în cirtometrie. (< fr. cyrtomètre) Vezi definitia »
EPIGÁSTRU, epigastre, s. n. Partea superioară a abdomenului, cuprinsă între coaste și ombilic. – Din fr. épigastre. Vezi definitia »