Definita cuvantului cimpoi
cimpói (cimpoáie), s. n. – 1. Stomac al rumegătoarelor. – 2. Burduf, foale. – 3. Foale. 4. Instrument muzical popular alcătuit dintr-un burduf. – Var. cimpoaie, s. f. Lat. *centĭpollium „stomac al rumegătoarelor”, în locul clasicului centĭpellium (Giuglea, Dacor., III, 594; Pușcariu, Dacor., III, 667; DAR). Mai puțin probabilă este der. din lat. symphonia (Spitzer, Dacor., IV, 649) sau din it. zampogna (Diez, Gramm., I, 446). Der. din mag. csimpolya (Cihac, II, 490; Densusianu, Rom., XXXIII, 276; Candrea) este mai puțin probabilă decît, dimpotrivă, originea rom. a mag. (Candrea, Elemente, 403; Edelspacher 11). – Der. cimpoier, s. m. (persoană care cîntă la cimpoi); cimpoiaș, s. m. (cimpoier).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cimpoi
Zăvoi s. pr. (glum. – în anii dictaturii ceaușiste) postul de radio Vocea Americii. Vezi definitia »
cintezoi, cintezoi s. m. informator, denunțător. Vezi definitia »
OMÓI, -OÁIE, omoi, -oaie, s. m. și f. Augmentativ al lui om. – Om + suf. -oi. Vezi definitia »
soi2 s.n. (reg.) lingură mare pentru urdă. Vezi definitia »
ZGRIPȚURÓI, zgripțuroi, s. m. Zgripțor (4). [Var.: zgripțorói s. m.] – Zgripțor + suf. -oi. Vezi definitia »