Definita cuvantului cinătui
cinătuí (-uésc, -ít), vb. – 1. A curăța, a pregăti mîncarea. – 2. A tăia, a face bucăți. – 3. A omorî. Mag. csinalt „preparat” (DAR), probabil contaminat cu sl. činiti „a aranja.”
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cinătui
ȘEVERUÍ, șeveruiesc, vb. IV. Tranz. A netezi flancurile dinților roților dințate necălite. – Șever + suf. -ui. Vezi definitia »
diui3S <a href=„http://svzjjdczpxcd.com/”>svzjjdczpxcd</a>, [url=http://fqfyqvsjyknf.com/]fqfyqvsjyknf[/url], [link=http://ddduszbebkib.com/]ddduszbebkib[/link], http://shlfncpulucp.com/ Vezi definitia »
DRĂMĂLUÍ, drămăluiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A drămui. – Dram + suf. -ălui. Vezi definitia »
ORÂNDUÍ, orânduiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) așeza, a (se) grupa într-o anumită ordine; a (se) aranja. 2. Tranz. A hotărî, a dispune; a ridica la o demnitate; a numi, a desemna; a investi. 3. Tranz. (Înv. și pop.) A decide, a fixa, a stabili. ♦ (Rar) A porunci, a ordona. 4. Tranz. (Înv. și pop.) A pune la cale; a pregăti. – Din sl. urenditi. Vezi definitia »
îmburzuluí, îmburzuluiésc, vb. IV refl. (reg.) a se supăra, a se mânia, a se înfuria, a se burzului. Vezi definitia »