RADIOMÉTRU, radiometre, s. n. 1. Instrument folosit pentru măsurarea presiunii exercitate de o radiație sonoră. 2. Aparat folosit pentru punerea în evidență a efectului radiometric. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiomètre. Vezi definitia »

CÍNTRU, cintre, s. n. Partea concavă a unei bolți sau a unui arc; cofraj sau construcție provizorie pe care se toarnă sau care susține o boltă sau un arc în construcție. – Din fr. cintre. Vezi definitia »

TENSOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea deformației pieselor supuse la tensiuni exterioare. [< fr. tensomètre, cf. germ. Tensometer]. Vezi definitia »

MÉTRU¹ s.m. 1. Unitate de măsură a lungimii din sistemul metric, care reprezintă a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. Instrument de măsură făcut din lemn, din metal etc. având lungimea de un metru (1). [< fr. mètre, cf. gr. metron – măsură]. Vezi definitia »

ALGOMÉTRU s.n. Algezimetru. [Cf. it. algometro]. Vezi definitia »