BIOMOTÓR s.n. Aparat pentru respirație artificială. [< germ. Biomotor]. Vezi definitia »

CHEMĂTÓR, -OÁRE, chemători, -oare, adj. Care cheamă. ♦ (Pop.; substantivat, m.) Persoană care invită pe cunoscuți la nuntă; vornicel. – Chema + suf. -ător. Vezi definitia »

semafor, semafoare s. n. ochi. Vezi definitia »

ÎMBĂRBĂTĂTÓR, -OÁRE, îmbărbătători, -oare, adj. Care îmbărbătează. – Îmbărbăta + suf. -tor. Vezi definitia »

RUPTÓR, ruptoare, s. n. Aparat electric care deschide și menține deschis un circuit electric, sub acțiunea și pe durata unei comenzi din exterior. – Din fr. rupteur. Vezi definitia »