SEMINÚD, -Ă adj. dezbrăcat pe jumătate; gol până la talie. (< it. seminudo) Vezi definitia »

ud (-dă), adj. – 1. Înmuiat. – 2. Umed. – 3. (S. n.) Urină. – Mr., megl., istr. ud. Lat. ūdus (Pușcariu 1785; REW 9030), cf. vegl. yoit. – Der. uda, vb. (a muia, a umezi; a iriga, a trece un rîu printr-o regiune determinată; a urina; fam., a însoți o mîncare cu băutură); udat, s. n. (umezit; acțiunea de a urina); udătură, s. f. (muiere, umezire; înv., secreție, umoare; ciorbă, supă, aliment lichid; mîncare în general; băutură, vin; rouă); udeală, s. f. (umezeală, rouă; fam., băutură). Uda (mr., megl., istr. ud), trebuie să ajungă la lat. udāre (Pușcariu 1786; REW 9029). Vezi definitia »

TALMÚD s. n. carte care conține interpretarea scolastică a Vechiului Testament sub raport religios, legislativ, literar și istoric, în spiritul preceptelor religiei mozaice. (< fr. Talmud) Vezi definitia »

BEIDAUD, com. în jud. Tulcea; 1.653 loc. (1991). Importantă cetate fortificată din prima epocă a fierului (sec. 9-7 î. Hr.). Vezi definitia »

AIUD, oraș în jud. Alba, pe dr. Mureșului; 29.740 mii loc. (1991). Ateliere de reparații; întreprindere metalurgică; combinat de prelucr. a lemnului; prefabricate din beton. Conf., produse alim. Centru pomicol și viticol. Cetate urbană (sec. 13-16); biserică gotică (sec. 16-17), azi muzeu. Pe terit. de azi al orașului se întindea așezarea romană Brucla. Menționat prima oară în 1293. Ocupat de răsculați în 1437; în 1704 a fost ars din temelii de către austrieci; ulterior s-a refăcut. Aici a funcționat, începînd din 1662, colegiul confesional „Bethlen”. În timpul revoluției de la 1848-1849, teatrul unor lupte violente. Aici s-a aflat una dintre cele mai dure închisori ale regimului comunist. Vezi definitia »