DEMÉNT, -Ă, demenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. Alienat mintal, nebun. 2. Adj. De om nebun; nebunesc. – Din fr. dément, lat. demens, -ntis. Vezi definitia »

ANCHILOZÁNT, -Ă adj. care anchilozează. (< anchiloza + -ant) Vezi definitia »

INERÉNT, -Ă adj. (adesea adv.) Care prin natura sa este legat de ceva, care aparține în mod firesc la ceva. [< fr. inhérent, cf. lat. inhaerens]. Vezi definitia »

COLORÁNT, -Ă, coloranți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are proprietatea de a colora. 2. S. m. Substanță, de obicei organică, cu care se colorează diverse produse (fibre textile, piele, materiale plastice etc.). Industria coloranților. – Din fr. colorant. Vezi definitia »

CONSTITUÉNT, -Ă I. adj. component, constitutiv. II. s. n. fiecare dintre elementele care formează un ansamblu. ◊ fiecare dintre substanțele care intră într-un sistem fizico-chimic. (< fr. constituant) Vezi definitia »