DENOMINÁ vb. I. tr. A denumi. [< it. denominare]. Vezi definitia »

fantana arteziana asezata in locuri puplice(parcuri) Vezi definitia »

îmbrăciná, îmbrăcinéz, vb. I (reg.) a-și lega brăcinarul, a-și lega izmenele cu brăcinarul; a (se) încinge, a (se) îmbrâna. Vezi definitia »

DEJUNÁ, dejunéz, vb. I. Tranz. A lua masa de prânz; a prânzi. – Din fr. déjeuner. Vezi definitia »

NA interj. 1. (Fam., cu valoare verbală) Poftim! ia! ține! ◊ Expr. Na-ți-o (bună) sau na-ți-o frântă (că ți-am dres-o) se spune pentru a arăta contrarietate, surpriză, decepție, sau pentru a marca lipsa de acord cu cele spuse de cineva. ♦ Exclamație care însoțește gestul unei lovituri; p. ext. (în limbajul copiilor, de obicei repetat, cu valoare de substantiv) bătaie. 2. (Exprimă nerăbdare, nemulțumire, surprindere față de un lucru neplăcut) Iată! uite! ei! 3. Strigăt cu care se cheamă sau se gonesc unele animale domestice. 4. (Adesea repetat) Strigăt de voie bună folosit ca refren în unele jocuri și cântece populare. – Cf. alb., bg., ngr., magh. na. Vezi definitia »