CONVENȚIONÁL, -Ă, convenționali, -e, adj. 1. Stabilit, prin convenție, acceptat prin tradiție. 2. Provenit dintr-o convenție învechită sau practicată mecanic (și rupt de realitate); artificial. ♦ (Despre caracter, fire etc.) Lipsit de naturalețe, factice, prefăcut. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. conventionnel, lat. conventionalis. Vezi definitia »

ACROPETÁL, -Ă adj. (Despre plante; op. bazipetal) Cu primordiile cele mai tinere aproape de vârf. [< germ. akropetal]. Vezi definitia »

NECONVENȚIONÁL, -Ă, neconvenționali, -e, adj. 1. Care nu este convențional (1). 2. (Despre artă) Care nu se supune convențiilor, canoanelor; original. ♦ (Despre caracter, fire etc.) Plin de naturalețe, spontan. 3. (Despre surse de energie) Care nu a fost impus prin folosire îndelungată, [Pr.: -ți-o-] – Ne- + convențional. Vezi definitia »

GINGIVÁL, -Ă adj. Referitor la gingie; de gingie; al gingiei. [< fr. gingival]. Vezi definitia »

animal, animale s. n. femeie frumoasă Vezi definitia »