Definita cuvantului lucrare
LUCRÁRE, lucrări, s. f. 1. Acțiunea de a lucra și rezultatul ei; muncă, activitate. ◊ Expr. A pune în lucrare = a începe executarea, a pune în practică. ♦ (Înv.) Muncă, activitate, efort pentru a realiza ceva. ♦ (Concr.) Lucru realizat printr-o muncă fizică sau intelectuală. ♦ Studiu scris asupra unui anumit subiect; scriere, operă artistică sau științifică. ♦ Spec. Operație sau ansamblu de operații efectuate cu ajutorul mașinilor, utilajelor etc., precum și materialele și manopera respectivă, în vederea realizării, reparării, transformării etc.; sistem tehnic realizat printr-o astfel de operație. ◊ Lucrarea solului = ansamblul lucrărilor de arat, grăpat etc. executate în vederea creării unor condiții optime de încolțire și de creștere a plantelor. Lucrarea pământului = agricultură. 2. Înfăptuire, realizare. 3. Fig. (Rar) Lucrătură (2). – V. lucra.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu lucrare
TORPOÁRE s. f. toropeală, lâncezeală, somnolență. (< fr. torpeur, lat. torpor) Vezi definitia »
EXTERIORIZÁRE, exteriorizări, s. f. Acțiunea de a (se) exterioriza și rezultatul ei; exprimare, manifestare exterioară. [Pr.: -ri-o-] – V. exterioriza. Vezi definitia »
CULBUTÁRE s.f. Acțiunea de a culbuta și rezultatul ei. [< culbuta]. Vezi definitia »
ÎNCĂPÉRE, încăperi, s. f. Cameră, odaie. ♦ Volumul, spațiul, cuprinsul unui lucru. – V. încăpea. Vezi definitia »
STĂRUÍRE, stăruiri, s. f. (Înv.) Stăruință. – V. stărui. Vezi definitia »