Definita cuvantului cioaclă
cioáclă (cioácle), s. f. – 1. Sanie. – 2. Cîrlig. Sb. čokla „talpa saniei”, čaklja „cîrlig”, din it. zóccolo (Cihac, II, 51; cf. Berneker 130), cf. cr., slov. čaklja, mag. csáklja. (După Lacea, Dacor., III, 742 și DAR, direct din mag.). Din mag. provin ceaglă, s. f. (tîrnăcop); ceaclie, s. f. (Trans., talpă); și țaglă, s. f. (Trans., vîrf de săgeată; par de care se atîrnă coșciugul, cînd este purtat pe umeri). Der. cioclaș, s. m. (tăietor de lemne; persoană care cară lemne cu sania); ciocli, vb. (a înmormînta, a îngropa), probabil datorită obiceiului, încă destul de curent, de a duce morții pe năsălie, care probabil se numea cioaclă, ca în Trans., țaglă; cioclu, s. m. (gropar), der. de la cuvîntul anterior. (Se explică de obicei, de pildă în DAR, prin bg. čokla, care pare mai curînd împrumut din rom.).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cioaclă
VANILÍNĂ s. f. Substanță organică foarte aromată care se extrage din fructul de vanilie (1) sau care se obține pe cale sintetică, folosită în alimentație și în parfumerie. – Din fr. vaniline. Vezi definitia »
pescăríță, pescăríțe, s.f. (reg.) putină mică cu capac (în care se păstrează produse lactate). Vezi definitia »
VIZIONÉZĂ s.f. Aparat optic pentru examinat clișeele fotografice de format mic, diapozitivele ori filmele pentru montaj. [Pron. -zi-o-. / < fr. visionneuse]. Vezi definitia »
VÂRTÉLNIȚĂ, vârtelnițe, s. f. Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare. ♦ Mașină care servește la înfășurarea sau la desfășurarea sulurilor ori a sârmelor de metal laminat. – Cf. bg. vărtelka. Vezi definitia »
ÁVĂ2, ave, s. f. Mreajă (de prins pește). – Tc. av. Vezi definitia »