CÁRDIE s.f. (Anat.) Orificiu superior al stomacului, care comunică cu esofagul și este situat foarte aproape de inimă. // -cardie Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) inimă”, „cord”. [Gen. -iei. / < fr. cardia, cf. gr. kardia – inimă]. Vezi definitia »

BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. f. (Oaie) cu botul negru. – Din bucă + laie. Vezi definitia »

EBULÍȚIE, ebuliții, s. f. (Livr.) Fierbere. – Din fr. ébullition. Vezi definitia »

HIDROMETRÍE s. f. Ramură a hidrologiei care se ocupă cu determinarea cantitativă a debitului unui curs de apă, cu studiul metodelor tehnice pentru determinarea vitezei, a adâncimii unui curs de apă, a unui strat de apă subteran sau a apei dintr-o conductă, în vederea realizării proiectelor de construcție hidrotehnică și a planului de gospodărire a apelor. – Din fr. hydrométrie. Vezi definitia »

GALANTONÍE s.f. v. galantomie. Vezi definitia »