NĂIMÍ, năimesc, vb. IV. (Înv. și pop.) 1. Tranz. și refl. A (se) angaja, a (se) tocmi pentru o muncă plătită. 2. Tranz. A închiria; a arenda. [Pr.: nă-i-. – Var.: nămí vb. IV] – Din năiem (înv. „chirie” < sl.). Vezi definitia »

ciolomí vb. IV refl. (reg.) a stărui, a insista. Vezi definitia »

gnatostómi s.m. pl. Subîncrengătură de vertebrate acvatice sau terestre cu fălci mobile și dinți osoși. < germ. Gnathostomen Vezi definitia »

SCLERODÉRMI s. m. pl. subordin de pești plectognați, a căror piele conține plăci osoase. (< fr. scclérodermes) Vezi definitia »

LĂCOMÍ, lăcomesc, vb. IV. Intranz. și refl. A pofti ceva cu lăcomie; a râvni la ceea ce aparține altuia. ♦ Refl. A se lăsa cuprins, stăpânit de lăcomie, a se arăta fără cumpătare. – Din lacom. Vezi definitia »