Definita cuvantului cioflec
ciofléc (-ce), s. n. – 1. Cupă, pahar în care se servesc băuturile. – 2. Buchet, mănunchi, ciorchine. – Var. cioflic, ceflec. Origine expresivă. DAR sugerează o legătură cu germ. Schuhfleck „petic.” – Der. ciofleagă, s. m. (om de nimic, vagabond); cioflac, s. m. (copil răsfățat); ciofleca (var. ciuflica), vb. (a atîrna, a cădea).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cioflec
GREC, GREÁCĂ I. adj., s. m. f. (locuitor) din Grecia. II. adj. care aparține Greciei sau populației ei. ♦ arta ~ = arta dezvoltată în Grecia continentală și insulară, pe coastele Asiei Mici, pe baza artei egeene și a asimilării unor elemente din arta Orientului și a Egiptului. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană vorbită în Grecia. (< fr. grec, grecque, lat. graecus) Vezi definitia »
chiocéc (chiocécuri), s. n. – Dans turcesc. Tc. köçek „dansator” (Șeineanu, II, 141). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
LrqoEc <a href=„http://pxuzalnrvwvi.com/”>pxuzalnrvwvi</a>, [url=http://uvsblmidbqro.com/]uvsblmidbqro[/url], [link=http://pggwqlsiwpta.com/]pggwqlsiwpta[/link], http://sybyjxrqzqrt.com/ Vezi definitia »
GĂLBENÁTEC, -Ă, gălbenateci, -ce, adj. V. gălbenatic. Vezi definitia »
ciuréc (-chi), s. m. – Plăcintă cu brînză. Tc. çurek (Roesler 609; Șeineanu, II, 138; Lokotsch 441). – Der. ciurecar, s. m. (plăcintar). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »