Definita cuvantului ciorbă
ciórbă (ciórbe), s. f. – Fel de mîncare din zeamă acrită. Mr., megl. ciorbă. Tc. çorba (Cihac, II, 566; Miklosich, Slaw. Elem., 52 și Fremdw., 82; Șeineanu, II, 132; Lokotsch 440; Ronzevalle 78; Berneker 160), cuvînt care provine din arab. šorba, šarâb (› sp. jarabe, it. sorbetto, fr. sirop); cf. ngr. τσορβάς, alb. tšorbë, bg., sb. čorba, mag. csorba. Der. ciorbagiu, s. m. (comandant al unui regiment de ieniceri; căpetenie, șef), din tc. çorbaci, datorită asocierii, obișnuite în organizarea militară turcă, între unitatea militară și bucătăria sa proprie; ciorbalîc, s. n. (polonic).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ciorbă
TIFLOCOLÍTĂ, tiflocolite, s. f. (Med.) Colită localizată în cec2. – Din fr. typhlocolite. Vezi definitia »
HABANÉRĂ, habanere, s. f. Numele unui dans popular de origine cubaneză, cu mișcare moderată și figuri ritmice caracteristice; melodie după care se execută acest dans. – Din sp., fr. habanera. Vezi definitia »
ȚEPOȘÍCĂ, țepoșici, s. f. 1. Plantă din familia gramineelor, cu tulpina rigidă și aspră în partea superioară, cu frunze subțiri, rigide, aspre și cu spice lungi (Nardus stricta). 2. Plantă păroasă din familia umbeliferelor, cu frunze penate, cu flori albe sau trandafirii dispuse în umbele compacte și cu fructul acoperit de peri aspri (Tordylium maximum). – Țepos + suf. -ică. Vezi definitia »
SEMICONSÉRVĂ s. f. conservă sterilizată parțial, pentru un timp limitat. (< fr. semiconserve) Vezi definitia »
MANÓZĂ s. f. hidrat de carbon din fructul unui palmier sud-american. (< fr. mannose) Vezi definitia »