CANONICÁT s.n. Demnitatea de canonic. [Cf. fr. canonicat, germ. Kanonikat]. Vezi definitia »

SÂNGERÁT¹ s. n. Sângerare. – V. sângera. Vezi definitia »

ACOLÁT, -Ă adj. 1. (herald.; despre două scuturi) înclinate unul spre celălalt. 2. (despre plante, ramuri) încolăcit. (< fr. accolé) Vezi definitia »

APOSTOLÁT s. n. Misiunea de apostol (I), activitatea desfășurată de un apostol. – Din fr. apostolat, lat. apostolatus. Vezi definitia »

PENÁT, -Ă adj. în formă de pană. ◊ (despre frunze) cu nervurile pornind perechi dintr-o nervură centrală; (despre frunze compuse) cu foliolele dispuse de o parte și de alta a unui ax comun. (< lat. pennatus, fr. penné) Vezi definitia »