CONTRADICTORIALITÁTE s. f. Principiu fundamental al dreptului procesual, în temeiul căruia fiecare parte dintr-un proces este îndreptățită să i se comunice toate actele părții adverse și să discute în contradictoriu problemele care interesează soluționarea pricinii. [Pr.: -ri-a-] – Contradictoriu + suf. -alitate. Vezi definitia »

ubichitáte s. f. – Însușirea de a fi prezent în mai multe locuri simultan. – Var. ubicuitate. Fr. ubiquité, ca antichitate ‹ fr. antuquité. Vezi definitia »

SELECTIVITÁTE s.f. 1. Proprietate a unui aparat de radiorecepție de a fi selectiv. 2. Însușire a plantelor și animalelor de a face selecție naturală în procesul de fecundare și în comportarea față de condițiile de viață. [Cf. fr. sélectivité]. Vezi definitia »

EPICITÁTE s. f. caracter epic. (< it. epicità) Vezi definitia »

VORACITÁTE s. f. Poftă de mâncare foarte mare; lăcomie. ♦ Fig. Cupiditate; aviditate. – Din fr. voracité, lat. voracitas, -atis. Vezi definitia »