DIADÉLF, -Ă I. adj. (despre stamine) reunit în două fascicule. II. s. n. androceu în care staminele sunt împreunate în două fascicule. (< fr. diadelphe) Vezi definitia »

SILF, -Ă s. m. f. (mit.) geniu al aerului, la celți. (< fr. sylphe, lat. sylphus) Vezi definitia »

ȘELF, șelfuri, s. n. Regiune a fundului bazinelor oceanice, cuprinsă între linia de țărm și povârnișul continental, reprezentând zona marginală submersă a continentelor. – Din germ. Schelf. Vezi definitia »

HALF s.m. (Rar) Jucător mijlocaș la fotbal. ◊ Half-centru = mijlocaș, de mijloc. [< engl. half]. Vezi definitia »

dolf, dolfi, s.m. (înv.) delfin. Vezi definitia »