DERUTÁRE s.f. Acțiunea de a deruta și rezultatul ei. [< deruta]. Vezi definitia »

AUTOPASTIȘÁRE s.f. Acțiunea de a se autopastișa și rezultatul ei. [< autopastișa]. Vezi definitia »

AJUTORÁRE, ajutorări, s. f. Acțiunea de a (se) ajutora și rezultatul ei. – V. ajutora. Vezi definitia »

DEGAZÁRE s.f. Acțiunea de a degaza și rezultatul ei. [< degaza]. Vezi definitia »

sânțíre, sânțíri, s.f. (înv.) 1. hirotonire (ridicare la treapta preoției). 2. dobândire a harului divin (prin practici religioase); sfințire. 3. inaugurare, sfințire a unei biserici; târnosire. Vezi definitia »