Definita cuvantului cârcăli
cârcălí (-lésc, -ít), vb. – A strica, a face ceva de mîntuială. Creație expresivă (cf. Graur, BL, 91). După Pușcariu, Dacor., I, 595 și DAR, din sb. krkliti „a murdări”; acest ultim sens, care acolo este atribuit cuvîntului rom., nu este sigur. – Der. cîrcală (var. cricală), s. f. (lucru prost).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cârcăli
BUCĂȚELÍ, bucățelesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bucăți. – Din bucățele (pl. lui bucățică). Vezi definitia »
MELI-, -MÉL elem. „miere, nectar”. (< fr. melli-, -mel, cf. lat. mel, mellis) Vezi definitia »
SUCĂLÍ, sucălesc, vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A cicăli. 2. (Fam.) A-și bate joc de o treabă, a lucra de mântuială. – Din sucală. Vezi definitia »
motofolí, motofolésc, vb. IV (reg.) a se tăvăli (în noroi); a se murdări. Vezi definitia »
a o feșteli expr. a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs. Vezi definitia »