PIEMÍE s. f. infecție generală a organismului, caracterizată prin supurații în viscere, în cavitățile seroase și în țesutul conjunctiv. (< fr. pyémie) Vezi definitia »

MANOMETRÍE s. f. Tehnică a măsurării presiunii gazelor sau a vaporilor dintr-un spațiu închis cu ajutorul manometrului. – Din fr. manométrie. Vezi definitia »

RAHIANESTEZÍE s.f. (Med.) Anestezie obținută printr-o injecție (cu novocaină etc.) în șira spinării. [Pron. -hi-a-, gen. -iei. / cf. fr. rachianesthésie]. Vezi definitia »

LÁBIE s. f. element constitutiv al vulvei; buză; labium. (< germ. Labia, lat. labium) Vezi definitia »

DEPOZÍȚIE, depoziții, s. f. Declarație a unui martor în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la fapte ce-i sunt cunoscute prin propriile-i simțuri (văz, auz) și de natură să aducă lămuriri în pricina respectivă; mărturie. [Var.: depozițiúne s. f.] – Din fr. déposition, lat. depositio, -onis. Vezi definitia »