heirupism, heirupisme s. n. (peior.) zel, entuziasm exagerat la locul de muncă sau într-o activitate desfășurată în echipă. Vezi definitia »

MITHRAÍSM s. n. religie antică bazată pe cultul zeului Mithra, care s-a extins din Asia Mică în întreg Imperiul Roman, influențând creștinismul primitiv. (< engl. mithraism) Vezi definitia »

STÂNGÍSM s.n. Concepție și practică sectară în mișcarea comunistă și muncitorească, expresie a unui „revoluționarism grăbit”, care nu ține seama de etapa revoluționară și de nivelul conștiinței politice a maselor. [< stâng + -ism, după rus. levizna]. Vezi definitia »

EMINESCIANÍSM s. n. moment distinct al istoriei literare, marcat de Mihai Eminescu, expresie a geniului poporului român, spirit enciclopedic, universal, care, prin originalitate, prin simțul absolut al limbii și al muzicalității poetice, a dat o maximă strălucire romantismului românesc. ◊ tendința de a prelua și cultiva teme și motive eminesciene. (< eminescian + -ism) Vezi definitia »

HIPOFOLICULINÍSM s. n. (Med.) Disfuncție hormonală cu scăderea foliculinei. – Din fr. hypofolliculinisme. Vezi definitia »