páznic, páznice, s.m. (reg.) 1. scoaba dogarului și dulgherului. 2. deschizătură făcută la marginea laterală a osiei (a plasei de prins pește). Vezi definitia »

irmilíc (irmilíci), s. m. – Înv., monedă turcească de argint, care valora la început 20 de piaștri. – Megl. irmiloc. Tc. irmilik (Șeineanu, II, 228; Lokotsch 958), din tc. irmi „douăzeci”, cf. bg. irmilik. Este cuvînt identic cu icosar. Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

SÉRIC, -Ă adj. Referitor la ser sau la administrarea lui terapeutică. [< fr. sérique]. Vezi definitia »

TAHISTOSCÓPIC, -Ă, tahistoscopici, -ce, adj. Referitor la tahistoscop sau la folosirea lui, de tahistoscop. – Din fr. tachistoscopique. Vezi definitia »

ELECTRODIAGNÓSTIC s. n. diagnostic prin excitabilitatea organismului la curenți electrici. (< fr. électrodiagnostic) Vezi definitia »