SIMULÁȚIE, simulații, s. f. Simulare; spec. (Jur.) folosire de către o persoană a unui înscris constatator al unui act juridic care nu corespunde unei operații reale. [Var.: simulațiúne s. f.] – Din fr. simulation, lat. simulatio, -onis. Vezi definitia »

ALTIMETRÍE s. f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor punctelor de teren față de nivelul mării. – Fr. altimétrie. Vezi definitia »

FLATERÍE s. f. flatare. (< fr. flatterie) Vezi definitia »

HELIOTERMÍE, heliotermii, s. f. Fenomen fizic care constă în păstrarea mai mult timp a căldurii înmagazinate în apa sărată a unor lacuri comparativ cu regiunile învecinate, datorită prezenței la suprafața lacurilor a unui strat izolator de apă dulce, care împiedică iradierea căldurii în atmosferă. [Pr.: -li-o-] – Din heliotermic. Vezi definitia »

CONTRAACUZÁȚIE s.f. Învinuire adusă de acuzat acuzatorului. [Gen. -iei, var. contraacuzațiune s.f. / după fr. contre-accusation]. Vezi definitia »