Definita cuvantului lectură
LECTÚRĂ, lecturi, s. f. Faptul de a citi1; citit, citire. ◊ Sală de lectură = încăpere amenajată pe lângă o bibliotecă, în care publicul poate citi cărți, reviste etc. Lectură particulară = cărțile citite de un elev în afara manualelor. – Din fr. lecture, lat. lectura.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu lectură
SPRÁFCĂ, sprafce, s. f. 1. (Înv.) Cercetare (judecătorească); anchetă. 2. (Fam.; în expr.) A face sprafca (sau sprafcă) din... (sau de...) = a jefui, a risipi, a distruge. – Din rus. spravka. Vezi definitia »
brâncă (erizipel, salicornie) s. f., pl. brânce Vezi definitia »
prescurtătúră, prescurtătúri, s.f. (înv.) prescurtare. Vezi definitia »
podúrnică s.f. (reg.) numele unei buruieni. Vezi definitia »
soroácă s.f. (înv.) pauză în psaltichie (în muzica vocală bisericească). Vezi definitia »