ZOB s. n. 1. Așchii rezultate în urma tăierii arborilor cu toporul, cioburi mărunte rezultate în urma spargerii unui vas de sticlă, de ceramică etc. ◊ Expr. A (se) face zob = a (se) sparge în bucăți mici, în fărâme; a (se) face praf. 2. (Pop.) Grăunțe de ovăz (amestecate și cu alte grăunțe) date ca hrană cailor. – Din bg., scr. zob. Vezi definitia »

FILOFÓB, -Ă adj. Persoană căreia îi este frică să iubească. [Cf. gr. philos – prieten, phobos – frică]. Vezi definitia »

știob¹, știóburi, s.n. (reg.) 1. vas de lemn (de diferite forme și dimensiuni) în care se varsă lăturile; jghiab pentru porci. 2. trunchi de copac scorburos sau scobit, îngropat în pământ și servind ca ghizd la o fântână puțin adâncă. Vezi definitia »

MICRÓB s. n. denumire generică dată unor microorga-nisme vegetale sau animale (bacterii, ciuperci, virusuri), agenți transmițători ai anumitor boli. (< fr. microbe) Vezi definitia »

ECOFÓB, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de ecofobie. (< fr. écophobe) Vezi definitia »