POLIGÁLĂ, poligale, s. f. (Bot.) Amăreală. – Din fr. polygale, lat. polygala. Vezi definitia »

CERÚZĂ s. f. Carbonat natural de plumb, alb sau cenușiu, cu luciu diamantin, folosit mai ales la prepararea vopselelor; alb de plumb. – Din fr. ceruse, lat. cerussa. Vezi definitia »

CLOÁMBĂ, cloambe, s. f. (Reg.) Creangă, ramură. – Et. nec. Vezi definitia »

ȘTAMPÍLĂ, ștampile, s. f. 1. Instrument format dintr-o placă de cauciuc, de lemn sau de metal fixată pe un mâner, pe care sunt gravate un semn, o inscripție sau o emblemă, cu care se ștampilează acte, mărfuri, obiecte etc. 2. Semn, inscripție sau emblemă care se aplică pe un document pentru a-i da valabilitate, pe mărfuri sau pe corpul animalelor, pentru a le arăta proveniența sau apartenența etc.; sigiliu. [Var.: stampílă s. f.] – Din fr. estampille. Cf. it. stampiglia. Vezi definitia »

BĂ interj. (Arg.) Mă. Vezi definitia »