CLOROFILIÁNĂ, clorofiliene, adj. (În sintagma) Asimilație clorofiliană = proces fiziologic de asimilație a substanțelor nutritive, care se produce în frunzele plantelor verzi, în prezența clorofilei și sub influența luminii solare, și care constă din combinarea apei, venită din pământ prin rădăcini, cu bioxidul de carbon din aer; fotosinteză. [Pr.: -li-a-] – Din fr. chlorophyllien. Vezi definitia »

CONTRAREFÓRMĂ, contrareforme, s. f. Mișcare inițiată în sec. XVI de Biserica catolică împotriva reformaților și a reformei religioase. – Din fr. contre-réforme. Vezi definitia »

ELECTROVALÉNȚĂ s. f. legătură chimică stabilită între ioni cu sarcini electrice de semn contrar, datorită forțelor electrostatice de atracție dintre aceștia. (< fr. électrovalence) Vezi definitia »

MAGNETOTÉCĂ, magnetoteci, s. f. Colecție de benzi magnetice (înregistrate); p. ext. mobilă în care se păstrează astfel de colecții; încăpere special dotată pentru audierea benzilor magnetice înregistrate. – Din fr. magnétothèque. Vezi definitia »

surdúcă (-ci), s. f. (Banat, Trans.) Minge. Origine necunoscută. Vezi definitia »