INFÚL s.n. Bandă sacră de lână albă care încununa fruntea preoților sau cu care se împodobeau victimele în vechea Romă. [< fr. infule, lat. infula]. Vezi definitia »

a trage cu oblonul (la ceva sau cineva) expr. a privi, a se uita. Vezi definitia »

RETÍCUL s.n. 1. (Liv.) Desen sau structură având forma aproximativă a unei rețele, a unei plase. ♦ Placă transparentă pe care sunt trasate la distanțe egale linii orizontale și verticale și care, așezate într-o lunetă, servește la vizarea precisă a obiectelor. 2. Formație anatomică cu aspect de rețea. [< fr. réticule, cf. lat. reticulum]. Vezi definitia »

gulerasul care leaga vaginul de uter Vezi definitia »

FUNÍCUL, funiculi, s. m. (Biol.) Fir care fixează ovulul de placentă. – Din fr. funicule, lat. funiculus. Vezi definitia »