ióite! interj. (reg.) ia te uită! ian cată! uite! privește! iată! Vezi definitia »

COPROBIÓNTE s. n. pl. organisme care trăiesc pe fecale. (< fr. coprobiontes) Vezi definitia »

ACUITÁTE s.f. 1. (Liv.) Capacitatea senzorială de a înregistra excitații foarte slabe; agerime, ascuțime. ♦ Cu acuitate = cu necesitate, în mod imperios. 2. Grad de înălțime pe care îl poate atinge o voce sau un instrument muzical. [Pron. -cu-i-. / cf. fr. acuité < lat. acutus – ascuțit]. Vezi definitia »

ABÁTE¹ s. m. Titlu dat superiorului unei abații sau (în mod excepțional) unor preoți catolici – Lat. lit. abbas, -atis. Vezi definitia »

perpendiculăréște adv. (înv.) în mod perpendicular. Vezi definitia »