Definita cuvantului clădi
clădí (clădésc, clădít), vb. – 1. A îngrămădi, a stivui. – 2. A construi, a edifica, a face o clădire. – 3. A concepe, a imagina, a compune. Sl. klasti, kladǫ „a aranja” (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 60); cf. cladă. – Der. clădire, s. f. (fabrică, construcție, edificiu); clăditură, s. f. (construcție); clădiș, s. n. (acțiunea de a edifica, edificare); clăditor, adj. (constructor). Cf. claie.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu clădi
rândí, rândésc, vb. IV (reg.) a stabili rândul, ordinea într-o activitate. Vezi definitia »
OSÂNDÍ, osândesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A condamna, a pedepsi (printr-o sentință judecătorească); a pronunța o sentință de condamnare (împotriva cuiva). ♦ P. ext. A dezaproba, a înfiera, a critica, a judeca. 2. A sili, a obliga; a forța, a constrânge. – Din sl. osonditi. Vezi definitia »
cincădí, cincădésc, vb. IV refl. (reg.) a nu se putea hotărî la o acțiune, a șovăi, a se socoti. Vezi definitia »
BĂSĂDÍ, băsădesc, vb. IV Intranz. (Reg.) A vorbi. – Din besadă (ieșit din uz, < v. sl. beseda). Vezi definitia »
izidí (-désc, -ít), vb. refl. – 1. A se strica. – 2. A muri. Bg. izjaždam „a se consuma” (DAR), cf. sl. izŭjadati (Tiktin). Vezi definitia »