Definita cuvantului clar
clar (cláră), adj. – Deslușit; limpede. Lat. clarus (sec. XIX), cf. chiar. – Der. neclar, adj. (care nu se vede, nu se distinge, nu se înțelege bine); clarisim, adj. (foarte clar), din lat. clarisimus (sec. XVIII); claritate, s. f., din lat. claritatem; clarifica, vb., din lat. clarificare; clarobscur, s. n.; clarificator, adj.; clarvăzător, adj., format prin traducere din fr. clairvoyant.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu clar
REZIDUÁR, -Ă adj. Care formează reziduuri. [Pron. -du-ar. / cf. fr. résiduaire]. Vezi definitia »
RIPUÁR, -Ă adj. (despre vechile popoare germanice, în special franci) de pe malurile Rinului. (< fr. ripuaire, lat. ripuarius) Vezi definitia »
CUPÁR, cupari, s. m. Dregător domnesc, în evul mediu, în Moldova, care avea funcția de ajutor al paharnicului; titlu purtat de acest dregător. – Cupă1 + suf. -ar. Vezi definitia »
EXTRACELULÁR, -Ă adj. din afara celulei. (< fr. extracellulaire) Vezi definitia »
DOCUMENTÁR, -Ă adj. Bazat pe documente; care servește la documentare. // s.n. Film, scriere care înfățișează fapte reale, cu valoare de document, de documentație. [Cf. fr. documentaire]. Vezi definitia »