Definita cuvantului clăti
clătí (clătésc, clătít), vb. 1. A mișca, a clătina, a deplasa. – 2. A pune în mișcare. – 3. A scutura, a agita. – 4. A tulbura, a întoarce pe dos, a perturba. – 5. A mișca, a agita. – 6. A face să șovăie, a amenința. – 7. (Refl.) A decădea, a se ruina. – 8. A se impresiona, a se înduioșa, a se emoționa. – 9. A curăța rufe, vase, spălîndu-le ușor cu apă, a le limpezi. Sl. klatiti „a scutura” (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 60; Miklosich, Lexicon, 288); cf. bg. klatjă, ceh. klátiti, pol. klócić. Sec. XV. Cu toate aceste sensuri, în afară de ultimul, este puțin înv., și în general este înlocuit prin a clătina.Der. clăteală, s. f. (limpezire, clătit); clătită, s. f. (un fel de plăcintă subțire, umplută și rulată); clătitură, s. f. (înv., scuturătură, zgîlțîială; limpezire, clătit); clătitor, adj. (care scutură); clătări, vb. cu aceleași sensuri ca clăti, cu o nuanță iterativă sau durativă; clătina, vb. cu aceleași sensuri (în ciuda diferenței stabilite de DAR între aceste vb., se poate afirma doar că clătări apare mai curînd a fi propriu rom. occidentale, și clătina rom. orientale, acesta din urmă tinzînd să-l elimine pe primul; la clătina lipsește sensul de „a limpezi rufele”, pentru care se conservă în aria sa forma primitivă clăti); clătinător, adj. (care se clatină, care se răscolește); clătinătură, s. f. (scuturătură); clătinătoare, s. f. (scrînciob).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu clăti
PENÁLTI s.n. Lovitură de pedeapsă la fotbal de la 11 m, acordată în urma unei infracțiuni comise în careul propriu de echipa aflată în apărare; penalizare. [Pl. -iuri. / < engl. penalty]. Vezi definitia »
CIOCÂRTÍ, ciocârtesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A ciopârți (1). 2. A ciopli (1). – Cf. ciopârți. Vezi definitia »
PROSTÍ2, prostesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A cerși. – Din sl. prostiti „a ierta”. Vezi definitia »
TRAVESTÍ s.n. Apariția pe scenă a unui personaj sub înfățișarea altuia; interpretarea unui rol masculin de către o femeie sau a unui rol feminin de către un bărbat. [Var. travestiu s.n. / < fr. travesti]. Vezi definitia »
opintí (tésc, opintít), vb.1. A se forța, a face un efort. – 2. (Vb. refl.) A (se) sili, a-și da silința. – 3. A porni, a se urni, a mișca. Sl., dar lipsește veriga imediată. E vorba probabil de un der. din sl. pęti, piną „a pune cruciș”, de tipul *opętiti (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 228; Tiktin), cu sensul „a se împotrivi” sau „a se opune”, cf. opęti „a acoperi, a pune deasupra” › opincă.Der. opinteală, s. f. (efort). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z