TEORIZÁRE s.f. Acțiunea de a teoriza; teoretizare. [Pron. te-o-. / < teoriza]. Vezi definitia »

vânturáre s. f., g.-d. art. vânturắrii; pl. vânturắri Vezi definitia »

AUTOIMPÚNERE s. f. contribuție în bani sau în muncă benevolă, stabilită de o colectivitate în vederea unor lucrări locale de interes obștesc. (după rus. samooblojenie) Vezi definitia »

BÚLGĂRE, bulgări, s. m. Bucată compactă, solidă, dintr-o materie oarecare, mai ales de pământ. [Var.: búlgăr s. m.] Vezi definitia »

NECUGETÁRE, necugetări. s. f. Acțiune, faptă necugetată; nechibzuință, nesocotință. – Ne- + cugetare. Vezi definitia »