Definita cuvantului spiritualitate
SPIRITUALITÁTE s.f. Calitatea, caracterul a ceea ce este spiritual. ♦ (Spec.) Ansamblu de idei și de sentimente care caracterizează un popor, o națiune din punctul de vedere al vieții spirituale, al specificului culturii sale. [Cf. fr. spiritualité].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu spiritualitate
PREZUMȚIOZITÁTE s. f. (Livr.) Înfumurare, aroganță. [Pr.: -ți-o-] – Prezumțios + suf. -itate. Vezi definitia »
ABÁTE2, abát, vb. III. 1. Tranz., refl. și intranz. A (se) îndepărta (de la o direcție apucată, fig. de la o normă fixată, de la o linie de conduită etc.). ♦ Refl. și tranz. A se opri sau a face să se oprească în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial). 2. Refl. (Despre fenomene ale naturii, calamități, nenorociri) A se produce în mod violent. 3. Intranz. A-i trece ceva prin minte, a-i veni ideea; a i se năzări. 4. Tranz. A descuraja, a deprima, a întrista, a mâhni. Vestea l-a abătut. 5. Tranz. (Franțuzism) A doborî la pământ. – Lat. abbattere, (4, 5) din fr. abattre. Vezi definitia »
OPORTUNITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este oportun. – Din fr. opportunité, lat. opportunitas, -atis. Vezi definitia »
ECHIPOTENȚIALITÁTE s. f. Însușirea, calitatea a ceea ce este echipotențial. [Pr.: -ți-a-] (echipotențial + suf. -itate) Vezi definitia »
INTELIGIBILITÁTE s. f. Însușirea de a fi inteligibil. – Din fr. intelligibilité. Vezi definitia »