WALKÍRIE s. f. (mit. scand.) zeiță războinică și foarte frumoasă, care hotăra soarta bătăliilor, cauzând moartea unora sau a altora dintre combatanți. (< germ. Walkyrie) Vezi definitia »

MANÍE s.f. 1. Stare psihică bolnăvicioasă manifestată prin obsesia unei idei fixe. 2. Obsesie, preocupare exclusivă pentru ceva; ciudățenie, toană. [Gen. -iei. / cf. fr. manie, lat. mania, gr. mania – furie]. Vezi definitia »

BILOGÍE s. f. malformație cardiacă congenitală caracterizată prin asocierea unei comunicări interventriculare cu o îngustare a aortei pulmonare. (< fr. bilogie) Vezi definitia »

CONTRAPOZÍȚIE s.f. (Log.) Deducerea unei judecăți noi prin înlocuirea termenilor cu contradictorii lor. [< fr. contraposition]. Vezi definitia »

DILATÁȚIE s. f. dilatare (I). ♦ coeficient de ~ = creștere a unității de lungime, de suprafață sau de volum a unui corp, raportată la 1șC de creștere a temperaturii. (< fr. dilatation, lat. dilatatio) Vezi definitia »