TÀM-TÀM-TÀM-PÀ-RÀM, interj. Cea mai mare distracție posibilă. Vezi definitia »

ÓSRAM s.n. (Tehn.) Aliaj de osmiu și wolfram, folosit la fabricarea filamentelor de becuri electrice cu incandescență. [< germ. Osram, cf. os(miu) + (wolf)ram]. Vezi definitia »

partám, partámuri, s.n. (reg.) parte, bucată mai mare. Vezi definitia »

GULFSTREAM s. n. Curent cald care pornește din Oceanul Atlantic (Golful Mexic), trece pe la sudul Floridei și se ramifică spre vestul Europei. [Pr.: gálfstrim] – Cuv. engl. Vezi definitia »

caimacám (-mi), s.m. – 1. Locțiitor al marelui Vizir. – 2. În Muntenia și Moldova, locțiitor al domnitorului începînd din sec. XVIII. – 3. Locțiitor al banului Craiovei; în jurul lui 1783 l-a înlocuit definitiv pe ban, al cărui titlu a fost de atunci doar onorific. – Mr., megl. căimăcam. Tc. kaymakam (Roesler 594; Șeineanu, II, 76; Lokotsch 1010); cf ngr. ϰαϊμαϰάμης, bg. kaimakam. – Der. caimacameasă, s.f. (nevastă de caimacam); caimacamesc, adj. (propriu unui caimacam); caimacami, vb. (a conduce în calitate de caimacam; a guverna în interegn); caimacămie, s.f. (guvernare). Vezi definitia »