cucuiátă s.f. (pop.) biserica și curtea ei (puse de obicei pe deal). Vezi definitia »

șirincúță, șirincúțe, s.f. (reg.) fâșie mică și îngustă de pământ arabil; fâșiuță. Vezi definitia »

HAVAIÁNĂ, havaiane, s. f. Un fel de chitară, cu sunetul lin și tărăgănat. – Fr. hawaienne. Vezi definitia »

obídă (obíde), s. f. – 1. (Înv.) Nedreptate, injurie, jignire, inechitate. – 2. Chin, durere, zbucium. Sl. obida (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Cihac, II, 219; Conev 103). – Der. obidi (var. rară obida), vb. (a jigni, a vexa; a chinui), din sl. obideti; obidos, adj. (mîhnit, necăjit), înv.; obidnic, adj. (nenorocit, ticălos), Mold., rar; obijdui (var. obidui), vb. (a chinui, a nedreptăți), din sl. obizdati. Vezi definitia »

HĂTMĂNEÁSĂ, hătmănese, s. f. Nevastă de hatman. – Hatman + suf. -easă. Vezi definitia »