Definita cuvantului static
STÁTIC, -Ă adj. 1. Referitor la echilibrul forțelor, la statică. ♦ Simț static = simț care ne orientează asupra poziției propriului nostru corp. 2. În nemișcare, nemișcat, lipsit de dinamism; pasiv; imuabil. [< fr. statique, cf. gr. statikos – care stă în echilibru].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu static
PRAGMÁTIC, -Ă I. adj. 1. care urmărește aspectul practic, utilitatea; (peior.) care ia drept criteriu al adevărului valoarea practică. 2. bazat pe studierea faptelor. ♦ ~ a sanctiune = lege care emană de la parlament sau de la suveran, cu privire la o importantă problemă laică sau religioasă. II. s. f. parte a semioticii care studiază modul în care omul înțelege și folosește semnele. (< fr. pragmatique, lat. pragmaticus, gr. pragmatikos, /II/ engl. pragmatics) Vezi definitia »
METAFÓRIC, -Ă adj. propriu metaforei, exprimat prin, bogat în metafore; (p. ext.) figurat. (< fr. métaphorique, germ. metaphorisch) Vezi definitia »
CALÍC, -Ă, calici, -ce, adj. (Adesea substantivat) 1. Lipsit de mijloace materiale elementare; foarte sărac. ♦ (Înv.) Care cerșește; cerșetor. 2. Zgârcit, avar1. 3. (Înv. și reg.) Atins de o infirmitate vizibilă (olog, ciung etc.). – Din ucr. kalika. Vezi definitia »
flintic, flinticuri s. n. (reg.) fleac. Vezi definitia »
AMINOBENZÓIC adj. (Chim.; în sintagma) Acid aminobenzoic = pulbere cristalină incoloră, solubilă în apă și alcool, întrebuințată în chimie ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. și ai cărei derivați sunt folosiți în farmacie, parfumerie; acid antranilic. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. aminobenzoïque. Vezi definitia »