absolút, -ă I. adj. 1. care nu comportă nici o restricție, necondiționat. 2. total, complet, desăvârșit. ◊ adevăr ~ = adevăr care reprezintă cunoașterea completă a realității; (fiz.) mișcare ~ă = deplasarea unui corp față de un sistem de referință fix; zero ~ = temperatura cea mai joasă posibilă (-273 ºC). 3. (mat.; despre mărimi) care nu depinde de sistemul la care este raportat. ◊ valoare ~ă = valoare aritmetică a unui număr algebric, făcând abstracție de semnul său; verb ~ = verb tranzitiv cu complementul direct neexprimat. II. s. n. principiu veșnic, imuabil, infinit, la baza universului. ♦ ceea ce există în sine și prin sine. III. adv. cu desăvârșire, exact. (< lat. absolutus, fr. absolu) Vezi definitia »

DEȚINUT bahausist, basamac, băiat deștept, borfet, bou bătrân, breteluță, buticar, carantină, chiriaș, cioban, cioran, ciosvârtă, colet, corecționar, crizat, decan, donator, dungat, lănțar, liber, macarencar, Mascoale, omul manevră, ostrovean, pachetar, pârnăiaș, pensionar, picior de urs, primar, pui de urs, putred, radio tam-tam, răcan, rude de gradul unu, sclavul mozaicului, sclav, sectorist, sezonist, tentativă, zegar. Vezi definitia »

SCORBÚT s.n. Boală cronică datorită lipsei vitaminei C în alimentație și manifestată prin anemie, sângerarea gingiilor, apariția unor răni deschise pe corp etc. [< fr. scorbut, cf. gr. scorbut , lat. med. scorbutus]. Vezi definitia »

SELENAÚT s.m. Astronaut care călătorește spre Lună, care explorează Luna; lunaut. [Pron. -na-ut. / cf. gr. selene – Lună, nautes – corăbier]. Vezi definitia »

COREÚT s.m. Corist în teatrul antic grec. [Pron. -re-ut. / < fr. choreute, gr. choreutes] Vezi definitia »