MĂRMURÍ, mărmuresc, vb. IV. 1. Tranz. (Reg.) A lucra ceva în marmură. 2. Intranz. Fig. (Înv. și pop.) A înmărmuri, a încremeni (de frică, groază). – Din marmură. Vezi definitia »

zóri s. f. pl. – Faptul zilei, auroră. – Megl. zor. Sl. zorĭa, zarĭa (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 469; Conev 36), cf. zare, și bg. zorá „auroră”, zorĭ „în zori, dis-de-dimineață”. – Der. zori, vb. refl. (a se face ziuă); zorea, s. f. (clopoțel, Ipomaea purpurea), cf. numele său fr. belle-de-jour; Zorilă, s. m. (personaj din mitologia populară, reprezintă zorile; luceafărul de dimineață; nume de bou); zorit, s. n. (în Trans., obicei folcloric care constă dintr-o cîntare matinală pentru tinerii căsătoriți). Vezi definitia »

ÎNMĂRMURÍ, înmărmuresc, vb. IV. Intranz. și tranz. A rămâne sau a face să rămână încremenit de frică, de groază, de uimire; a înlemni, a încremeni, a împietri. ♦ (În basme) A (se) transforma în piatră. – În + marmură. Vezi definitia »

COTNÁRI s. n. Denumire dată vinului produs în podgoria Cotnari. – Din Cotnari (n. pr.). Vezi definitia »

ȚÂPURÍ, țâpuresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A scoate un strigăt ascuțit, puternic și prelung de bucurie, de îndemn, de chemare în timpul cântecului. – Din țipa. Vezi definitia »