OSẤNZĂ, osânze, s. f. 1. Grăsime crudă de porc din regiunea abdominală. 2. P. ext. Grăsime depusă pe diverse părți ale corpului omenesc. ♦ Fig. Bunăstare, avere, bogăție. – Din lat. absungia. Vezi definitia »

DENOTAȚIONÁLĂ adj. semantică ~ă = ramură a informaticii care studiază corectitudinea programelor. (< fr. dénotationel) Vezi definitia »

tarabúnă, tarabúne, s.f. (reg.) placă de metal care astupă gura cuptorului. Vezi definitia »

CAPÉLĂ s. f. 1. biserică mică, paraclis. ♦ altar lateral al unei biserici. ♦ încăpere într-o clădire, cu un altar, unde se poate oficia slujba religioasă. 2. formație vocală sau instrumentală a unei capele (1) sau curți princiare. ♦ grup de coriști. ♦ orchestră de proporții reduse; fanfară (militară). 3. grinda superioară a unui cadru de lemn care susține tavanul unei lucrări miniere. (< it. cappella, /2/germ. Kapelle) Vezi definitia »

sobolitúră, sobolitúri, s.f. (reg.) mușuroi făcut de cârtiță (sobol). Vezi definitia »