Definita cuvantului cocioc
cocióc (cociócuri), s. n. – 1. Mlaștină. – 2. Cap, capăt. Origine necunoscută. Pare a fi un cuvînt expresiv, bazat pe o reduplicare a lui cioc; însă această explicație nu se potrivește cu primul sens. DAR propune o legătură cu rus. kočka „grind într-o regiune mlăștinoasă”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cocioc
POTRÓC s. n. v. potroacă. Vezi definitia »
CHIRTOC, chirtoci, s.m. (Reg.) prună crudă, fără sâmbure, dezvoltată anormal. Vezi definitia »
pârcióc s.n. (reg.) miros caracteristic pe care îl au țapii în perioada împerecherii; pârceală, pârcit, pârcitură, pârciță, pârci. Vezi definitia »
boc (bócuri), s. n. – 1. scăunel, taburet al fierarilor. – 2. Capră, bancă pe care șade vizitiul. Germ. Bock „capră; șevalet” (DAR). Sec. XIX. Vezi definitia »
feleștióc, feleștiócuri, s.n. (reg.) 1. pămătuf cu care se ung tălpile bocancilor sau osia căruței. 2. fitil pentru opaiț. Vezi definitia »