Definita cuvantului coinac
coinác (-ce), s. n. – 1. Articulație în general. – 2. Gleznă. – 3. Zar. – 4. Sfoară de care se leagă o greutate sau o piatră, și care se folosește la pescuit sau pentru a coborî zmeul. – 5. Contragreutate. – 6. Membru viril. – 7. Flăcău, june. Tc. kainak „articulație” (Șeineanu, II, 141), cf. bg. kojnak și coi.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu coinac
BOSNIÁC, -Ă, bosniaci, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Bosniei sau populației ei, privitor la Bosnia sau la populația ei. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Bosniei (provincie în Iugoslavia). – Fr. bosniaque. Vezi definitia »
DĂSCĂLEÁC, dăscăleci, s. m. (Rar) Dăscălaș. – Din dascăl + suf. -eac. Vezi definitia »
JAC s.n. (Tehn.) Piesă de legătură la care se leagă firele unui circuit electric pe un singur ax, folosită în centralele telefonice. [Pl. -curi. / < fr. jack, cf. engl. jack-knife]. Vezi definitia »
BUTÁC, -Ă, butaci, -ce, adj. (Despre unele animale) Cu coarne scurte și groase. – Cf. magh. buta. Vezi definitia »
HOPLOMÁC s.m. Gladiator greu înarmat la vechii greci. [Cf. fr. hoplomaque < lat. hoplomachus, gr. hoplomachos]. Vezi definitia »