șeítă, șeíte, s.f. (reg.) plimbare. Vezi definitia »

CARIOCHINÉZĂ s.f. (Biol.) Mod de înmulțire a celulelor vii caracterizat prin transformări în structura nucleului, care se divide indirect; mitoză. [Pron. -ri-o-, var. cariocineză s.f. / < fr. caryocinèse, cf. gr. karyon – nucleu, kinesis – mișcare]. Vezi definitia »

firúță s.f. (reg.) 1. plantă ierboasă cu spic, folosită ca nutreț de vite; fân. 2. plantă acvatică cu tulpină culcată, cu frunze dulci, comestibile; rourică. Vezi definitia »

ROZÁSĂ, rozase, s. f. (Arhit.) Rozetă (4). – Din fr. rosace. Vezi definitia »

făúlă, făúle, s.f. (reg.) formă, față, mutră. Vezi definitia »