OBTURÁNT, -Ă, obturanți, -te, adj. Care obturează. – Obtura + suf. -ant. Vezi definitia »

CONCREMÉNT s. n. calcul (II) la rinichi, în colecist etc. (< germ. Konkrement) Vezi definitia »

iacínt s.m. (înv.) 1. zambilă. 2. varietate de topaz (piatră prețioasă). Vezi definitia »

GAZONÁNT, -Ă adj. (despre plante) care crește în tufe dese. (< fr. gazonnant) Vezi definitia »

INCONȘTIÉNT, -Ă I. adj. (și s. m. f.) 1. care nu este conștient, care și-a pierdut cunoștința. 2. lipsit de conștiință; care nu are o atitudine conștientă în fața realității. ◊ făcut fără participarea conștientă a voinței; involuntar. II. s. n. activitate psihică a omului nesupusă controlului conștiinței. (< fr. inconscient) Vezi definitia »