Definita cuvantului subiacent
SUBIACÉNT, -Ă adj. Care este plasat imediat dedesubt. [Pron. -ia-. / < fr. subjacent, cf. lat. iacens – care este întins].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu subiacent
IMPEDIMÉNT, impedimente, s. n. Piedică, obstacol în calea realizării unei intenții. – Din lat. impedimentum. Cf. it. impedimento. Vezi definitia »
emigrant Vezi definitia »
VAGÁNT s. m. poet medieval de limbă latină, rătăcitor, nestatornic. (< fr. vagant) Vezi definitia »
ADOLESCÉNT, -Ă, adolescenți, -te, s. m. și f. Persoană care este la vârsta adolescenței. – Din fr. adolescent, lat. adolescens, -ntis. Vezi definitia »
CEMENT2(O)- elem. „cement dentar”. (< fr. cémen-to/o/-, cf. lat. cementum, pietriș) Vezi definitia »