ENTREMÉSES s.n. invar. (Lit.) Reprezentație comică specific spaniolă, care se dădea între actele unei piese mai mari sau sub forma unor mici piese într-un act. [< sp. entremeses]. Vezi definitia »

RECÉS s. n. (anat.) fosă, depresiune; ventricul. (< lat. recessus, loc retras) Vezi definitia »

CHARTRES [șártrə], oraș în partea central-nordică a Franței (Orléanais); 37,1 mii loc. (1982). Metalurgie, constr. de mașini agricole și echipament electronic, îngrășăminte chimice, alim. (bere). Catedrală în stil gotic (sec. 11-13, cu refaceri și adăugiri ulterioare). Valoros ansamblu de vitralii și sculpturi (Portalul regal). – Școala din C. = centru cultural înființat la sfîrșitul sec. 10, consacrat studierii retoricii și clasicilor latini și redactării unor lucrări filozofice în limba latină. Orientarea fundamentală era platonismul. Reprezentanți: Bernard de Chartres (m. înainte de 1130), Guillaume de Conches (1080-1145), Gilbert de la Porée (1076-1154), John din Salisbury (c. 1115-1180). Vezi definitia »

FÁCIES s. n. 1. înfățișare, aspect superficial al unui lucru. 2. aspect al feței în timpul unei boli, al unei stări emotive etc. ◊ suprafață a unei formații anatomice. 3. totalitatea caracterelor mineralogice și petrografice ale unei roci. ◊ aspect pe care îl au straturile geologice, determinat de caracterele petrografice și paleontologice. 4. aspectul unei culturi arheologice în formele ei caracteristice. 5. cea mai mică subdiviziune a asociației vegetale caracterizată prin dominația unei specii. (< lat. facies, fr. faciès) Vezi definitia »

CHARLES [șarl], Jacques Alexandre César (1746-1832), fizician francez. Prof. la Sorbona. Contribuții în teoria electricității și la studiul expansiunii gazelor (Legea lui C.). În 1783 a construit primul balon cu hidrogen (cu care s-a înălțat). Vezi definitia »