INTRANSIGÉNT, -Ă adj. care nu admite să facă concesii, compromisuri; neînduplecat; incoruptibil. (< fr. intransigeant, it. intransigente) Vezi definitia »

PARALIZÁNT, -Ă, paralizanți, -te, adj. Care paralizează (1). ♦ Fig. Care împiedică sau stânjenește o manifestare, o acțiune etc. – Din fr. paralysant. Vezi definitia »

ATAȘÁNT, -Ă adj. 1. atrăgător, atractiv, captivant, pasionant. 2. (despre firi, caractere) apropiat, cald. (< fr. attachant) Vezi definitia »

funt (= pfund) s. m. (s. n.), pl. funți (funturi) Vezi definitia »

EXISTÉNT, -Ă I. adj. care există, trăiește. II. s. n. 1. (fil.) manifestare concretă a existenței; ceea ce există. 2. (jur.) orice categorie de bunuri aparținând unei întreprinderi la o anumită dată. (< fr. existant) Vezi definitia »