TOVĂRĂȘÍE, tovărășii, s. f. 1. Relația dintre tovarăși, legătură bazată pe raporturi tovărășești. ♦ Companie, societate. ◊ Expr. A ține (cuiva) tovărășie = a sta pe lângă cineva pentru a nu-l lăsa singur, pentru a-l distra; a ține cuiva de urât. 2. Asociere, participare la o întreprindere (comercială); întovărășire, asociație. – Tovarăș + suf. -ie. Vezi definitia »

PIELOGRAFÍE s.f. Radiografie a rinichiului, a bazinetului și a ureterelor. [Gen. -iei. / < fr. pyélographie, cf. gr. pyelos – bazin, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

SUPERFETÁȚIE s. f. 1. lucru care se adaugă inutil altuia; prisosință. 2. abundență de cuvinte, repetare nefolositoare. 3. fecundare a două ovule care provin din perioade de ovulație diferite. (< fr. superfétation) Vezi definitia »

ZÂZÁNIE¹, zâzanii, s. f. Intrigă, discordie, vrajbă, gâlceavă. – Din ngr. zizánia (pl. lui zizánion). Vezi definitia »

DIFTERÍE s. f. boală infectocontagioasă manifestată prin apariția de false membrane în gât, pe laringe, bronhii, pe conjunctivele ochilor și în nări. (< fr. diphtérie) Vezi definitia »